Sistemul international de unitati de masura – SI. Mărimi fundamentale
Sistemul international de unitati de masura – SI
Sistemul international de unitati de masura – SI este urmaşul sistemului metric creat în perioada Revoluţiei Franceze. Mai precis, la 22 iunie 1799, au fost expuse la Paris două etaloane din platină : unul pentru unitatea de măsură a lungimii – metrul şi unul pentru unitatea de măsură a masei – kilogramul.
Descoperirile ştiinţifice făcute în secolul XIX de către Carl Friedrich Gauss, Wilhelm Eduard Weber, James Clerk Maxwell şi William Thomson (Lordul Kelvin) cu privire la electromagnetism şi termodinamică, au adus în prim plan necesitatea existenţei unui sistem de unităţi de măsură standardizat.
Astfel că, la 20 mai 1875 a fost semnată la Paris Convenţia Metrului, convenţie în urma căreia a fost înfiinţat tot la Paris, Biroul Internaţional pentru Greutăţi şi Măsuri (International Bureau of Weights and Measures / Bureau International des Poids et Mesures –BIPM ).
Biroul Internaţional pentru Greutăţi şi Măsuri – BIPM
BIPM este entitatea care patronează Sistemul international de unitati de masura.
BIPM se află sub directa îndrumare a Comitetului Internaţional pentru Greutăţi şi Măsuri – CIPM . La rândul său, CIPM pune în practică deciziile luate cu ocazia Conferinţelor Generale pentru Greutăţi şi Măsuri – CGPM, organizate o dată la 4 ani.
La aceste conferinţe participă reprezentaţi din toate statele membre în Convenţia Metrului. La momentul actual, 51 de state sunt membre în Convenţia Metrului şi alte 20 sunt afiliate la această organizaţie.
BIPM are următoarele roluri :
- să stabilească standarde fundamentale şi scale pentru măsurarea principalelor cantităţi fizice. Menţinerea prototipurilor internaţionale;
- să efectueze comparaţii al standardelor naţionale şi internaţionale;
- să asigure coordonarea tehnicilor de măsurare la nivel internaţional;
- să efectueze şi să coordoneze măsurătorile constantelor fizice fundamentale.
Cu ocazia Conferinţelor Generale pentru Greutăţi şi Măsuri – CGPM, se discută şi se stabilesc următoarele:
- îmbunătăţirile ce se pot aduce Sistemului International de Unitati de Masura;
- sunt confirmate rezultatele unor noi măsurători metrologice fundamentale;
- se iau toate deciziile majore cu privire la finanţarea, organizarea şi dezvoltarea BIPM;
La înfiinţare în 1875, BIPM era limitat doar la măsurătorile legate de masă şi lungime. La conferinţa din 1927 competenţa sa a fost extinsă şi pentru măsurătorile din domeniul electricităţii. În 1937 au fost adăugate fotometria şi radiometria, în 1960 – radiaţiile ionizante, în 1988 măsurarea timpului iar în anul 2000 – chimia.
Cantități (mărimi) fizice fundamentale ale SI
Cantităţile fizice fundamentale utilizate în Sistemul International de Unitati de Masura sunt :
- lungimea;
- masa;
- timpul;
- curentul electric;
- temperatura termodinamică;
- cantitatea de substanţă;
- intensitatea luminoasă;
Prin convenţie, se presupune că aceste cantităţi sunt independente.
Unităţile de măsură pentru aceste cantităţi fizice fundamentale ( aşa cum au fost ele stabilite la conferinţele CGPM ) sunt următoarele :
- lungimea (simbol : l,x,r ) – unitate de măsură : metru (simbol : m);
- masa (simbol : m ) – unitate de măsură : kilogram (simbol : kg);
- timpul (simbol : t ) – unitate de măsură : secundă (simbol : s);
- curentul electric (simbol : I, i) – unitate de măsură : amper (simbol : A);
- temperatura termodinamică (simbol : T ) – unitate de măsură : kelvin (simbol : K);
- cantitatea de substanţă (simbol : n ) – unitate de măsură : mol (simbol : mol);
- intensitatea luminoasă (simbol : Iv ) – unitate de măsură : candela (simbol : cd);