Volt amper – VA definitie. Factorul de putere. Exemple de calcul
Volt amper – VA – definiţie
Volt Amper sau VA este unitatea de măsură pentru puterea aparentă consumată în curent alternativ de un circuit electric.
Exprimarea puterii consumate de diverse echipamente electrice în volt amper – VA sau în W (watt) este sursa multor erori de proiectare atunci când se face calculul puterii unui circuit electric.
Puterea electrică în curent continuu
Puterea electrică consumată de un circuit electric în curent continuu, se exprimă ca produsul dintre tensiunea şi curentul la bornele acelui circuit
P=UxI [W].
Unitatea de măsură a puterii este în acest caz este Watt-ul.
1 W = 1V X 1A
Puterea electrică în curent alternativ
În curent alternativ problema se complică.
Puterea aparentă (notată cu S – măsurată în VA) este suma puterii active (notată cu P – măsurată în W) şi reactive (notată cu litera Q – măsurată în volt-amper reactiv VAR ) din acel circuit electric:
S = P + Q [VA]
Puterea activă – P, este puterea consumată de sarcinile rezistive (puterea consumată în curent continuu de acel circuit).
Puterea reactivă – Q, este puterea consumată de sarcinile capacitive sau inductive din acel circuit.
Puterea aparentă consumată de un bec de 100 W va fi aceeaşi cu puterea activă, deoarece un bec are o sarcină pur rezistivă atât în curent continuu cât şi în curent alternativ, puterea reactivă – Q fiind 0.
Factorul de putere
Pentru un circuit electric se defineşte factorul de putere ca fiind raportul dintre puterea activă – P şi puterea aparentă – S
Factorul de putere = P/S.
Atunci când puterea reactivă – Q = 0 – factorul de putere este 1.
Atunci când factorul de putere nu este cunoscut, pentru un calcul corect al puterilor într-un circuit electric, se recomandă a se lua în calcul un factor de putere de 0,6 ± 20 %. Acest lucru înseamnă că, puterea activă consumată de un circuit electric reprezintă 60 % din puterea aparentă.
Citeşte aici definiţia factorului de putere
Exemplu de calcul al puterii active in volt amper VA
Dorim să achizitionăm o sursă UPS pentru o unitate centrală de PC cu o sursă ATX de 500 W. Puterea este exprimată în acest caz în W – reprezentând puterea activă consumată din reţeaua de 220 V şi în acelaşi timp furnizată componentelor PC-ului în curent continuu (12 V, 5 V, 3,6 V).
În general, în caracteristicile tehnice ale unui UPS, este specificată puterea aparentă furnizată de sursa respectivă, putere exprimată în VA. Pentru a afla puterea aparentă necesar a fi furnizată de o sursă UPS împărţim puterea activă consumată de sursa ATX la factorul de putere 0,6. În acest caz:
S = 500/0,6 = 833 VA + 20 % = 1000 VA
Rezultă faptul că, avem nevoie de o sursă UPS de minim 1000 VA.
Invers, fiind limitaţi de o sursă cu puterea aparentă cunoscută de 2000 VA, putem calcula puterea activă consumată cu formula:
P=0,6 X S = 0,6 x 2000 = 1200 W – 20 % = 960 W – putem utiliza un circuit pur rezistiv ce consumă o putere de maxim 960 W.